
Tendințe tehnologice 2030: următoarea eră a IA generativă
Acest raport Tech Trends explorează evoluțiile generative ale IA industrială și impactul acestora în industrie. Descoperiți tendințele cheie și scenariile viitoare.


Domeniul AI cuprinde o gamă largă de discipline și tehnologii. Acest glosar al celor mai importanți termeni cheie vă poate ajuta să vă lărgiți înțelegerea și să vă adânciți mai adânc în această lume fascinantă.
Agentic AI se referă la sisteme AI avansate care depășesc simplul răspuns la comenzi; generează conținut, execută în mod autonom sarcini și ating obiective. Aceste sisteme combină capacitățile de raționament, funcțiile de memorie și bucle de feedback pentru a planifica și efectua în mod independent acțiuni, utilizând adesea diverse instrumente digitale și adaptându-și abordarea prin învățare. Spre deosebire de AI tradițională, AI agentic poate funcționa atât independent, cât și în colaborare cu alți agenți AI, luând decizii autonome în timp ce interacționează cu diferite platforme și sisteme pentru a finaliza sarcini complexe.
În context industrial, Agentic AI implică implementarea unor sisteme AI care pot monitoriza, analiza și controla independent diverse aspecte ale operațiunilor industriale, cum ar fi întreținerea predictivă, controlul calității, gestionarea stocurilor sau optimizarea proceselor de producție.
Inteligența artificială (AI) se referă la software-ul care are capacitatea de a învăța și de a se adapta. AI poate rezolva sarcini care necesită interpretarea sensului datelor de intrare și adaptarea la cerințe. De obicei, acestea sunt sarcini care anterior puteau fi rezolvate doar prin inteligența naturală. Există mai multe tipuri de metode AI, care diferă semnificativ în ceea ce privește domeniile lor de aplicare, potențialul lor și riscurile asociate acestora. Principiile de bază ale AI au fost dezvoltate în secolul al XX-lea. Deoarece toate metodele AI necesită cantități mari de date de instruire, tehnologia câștigă acum o relevanță critică sporită prin digitalizare și date mari.
O tehnologie care permite suprapunerea informațiilor digitale pe medii și obiecte din lumea reală, de obicei folosind realitatea virtuală 3D imersivă. AR permite o versiune îmbunătățită a lumii fizice prin adăugarea de elemente vizuale digitale, sonore și alte elemente senzoriale.
Sisteme care pot funcționa fără intervenția umană, cum ar fi mașinile autonome și dronele.
Vehicule care pot funcționa fără intervenția umană, cum ar fi autoturismele și camioanele autonome.
Prejudecăți neintenționate sau favoritism care pot apărea în sistemele AI din cauza datelor sau algoritmilor de antrenament părtinitoare.
Seturi de date mari și complexe, adesea generate de senzori (industriali), dar și de companii, organizații și oameni. Deoarece aceste date sunt adesea nestructurate, incomplete sau incorecte, software-ul care nu este alimentat de AI, de obicei, nu le poate procesa într-un mod semnificativ.
Un program bazat pe AI care poate interacționa cu oamenii prin text sau comunicare vocală.
Un tip de IA care își propune să reproducă procesele cognitive umane, cum ar fi percepția, raționamentul și luarea deciziilor.
Un subset de AI care permite computerelor să extragă informații din imagini, cum ar fi imagini și videoclipuri, pentru a le înțelege și interpreta.
Strategii, măsurători și instrumente pentru a ajuta la securizarea informațiilor digitale de atacatorii externi. AI poate fi utilizată pentru a detecta și preveni atacurile cibernetice și pentru a identifica și a răspunde încălcărilor de securitate.
Procesul de analiză și interpretare a datelor pentru a descoperi informații și a lua decizii în cunoștință de cauză.
Sisteme informatice care sunt concepute pentru a ajuta oamenii să ia decizii prin furnizarea de informații și analize relevante.
Un subset de învățare automată care implică utilizarea rețelelor neuronale cu mai multe straturi pentru a permite mașinilor să învețe din date.
Un model matematic care descrie comportamentul unui obiect sau proces fizic. Într-un mediu de simulare, un geamăn digital poate fi folosit pentru a simula ceea ce s-ar întâmpla în lumea reală dacă parametrii sistemului ar fi modificați. Gemenii digitali pot fi utilizați pe tot parcursul ciclului de viață al produsului, inclusiv în fazele de proiectare, fabricație, operare și service. Reprezentările vizuale ale gemenilor digitali arată și se comportă ca omologii lor fizici, oglindind lumea reală și adaptându-se în timp real la ceea ce se întâmplă acolo.
Edge Computing este un tip de arhitectură de sistem care, spre deosebire de cloud computing, aduce calculul și stocarea datelor mai aproape de sursele de date („edge”). Ajută la reducerea timpilor de răspuns și a cantității de energie necesară pentru transferul de date. Sistemele Edge AI pot fi implementate fizic aproape de dispozitivul de execuție real. Aceste dispozitive pot rula aplicații AI fără a fi conectate la cloud.
AI care este concepută pentru a interacționa și a naviga în lumea fizică, adesea prin utilizarea roboților sau a vehiculelor autonome.
Studiul și aplicarea principiilor morale în dezvoltarea și utilizarea AI, inclusiv aspecte precum părtinirea, confidențialitatea și responsabilitatea.
IA care este concepută pentru a fi transparentă și explicabilă, permițând oamenilor să înțeleagă cum și de ce o mașină a luat o anumită decizie.
Este o metodă de instruire în învățarea automată în care mai multe dispozitive separate antrenează un model de învățare automată cu propriul set de date (separat). Doar rezultatele finale sunt partajate cu actorul principal din rețea.
AI care este conceput pentru a genera conținut nou, cum ar fi imagini, videoclipuri și muzică, combinând și învățând din conținutul existent.
Capacitatea unei aplicații, de exemplu, software CAD, de a genera în mod autonom un număr de alternative de proiectare, având în vedere un set de constrângeri. Utilizează tehnici precum AI, optimizare și simulare.
IA industrială se referă la aplicarea IA în industriile care formează coloana vertebrală a economiilor noastre - industrie, infrastructură, mobilitate și asistență medicală.
Modelele Fundației Industriale (IFM) sunt pre-instruite cu privire la datele specifice industriei pentru a înțelege profund „limbajul” ingineriei, automatizării și producției și pentru a permite implementarea mai rapidă și mai precisă a soluțiilor AI. Acestea oferă un punct de plecare standardizat, economisind timp, resurse și energie prin economii de scară. IFM-urile sunt adaptate pentru a rezolva provocările industriale din lumea reală. Acestea acționează ca stratul de informații din spatele Copiloților Industrial și facilitează transferul de cunoștințe și colaborarea între sectoare. Acestea acceptă nu numai text, imagini și audio, ci și modele 3D, desene 2D și alte structuri complexe, cum ar fi datele seriilor temporale specifice industriei (vezi și LLM-uri multimodale).
AI de calitate industrială denotă un nivel de calitate; fiabil, sigur și de încredere, conceput pentru a îndeplini cerințele și standardele riguroase ale celor mai exigente medii profesionale.
Un termen folosit pentru a descrie a patra revoluție industrială, care implică integrarea AI, IoT și alte tehnologii avansate în producție și industrie.
Rețeaua de dispozitive tehnice încorporate cu senzori, software și conectivitate pentru a permite schimbul de date. IoT este unul dintre principalii factori ai digitalizării și big data.
O bază de date care reprezintă cunoștințele ca un grafic al nodurilor și marginilor interconectate, utilizat pentru aplicații AI, cum ar fi NLP și căutare.
Un tip de model de limbaj AI care este instruit pe cantități masive de date, cum ar fi GPT-3, pentru a genera text asemănător omului.
Un subset de AI care implică utilizarea algoritmilor și a modelelor statistice pentru a permite mașinilor să învețe din experiență sau date.
Un subset de AI care permite mașinilor cu camere atașate să extragă informații vizuale pentru înțelegerea și interpretarea împrejurimilor lor.
LLM-urile multimodale pot înțelege și procesa simultan mai multe tipuri de date - cum ar fi text, imagini, audio sau date de senzori. Acestea sunt integrate în aplicații precum viziunea computerizată, vehiculele autonome și robotica. Ele îmbunătățesc recunoașterea obiectelor, înțelegerea scenei și permit mașinilor să urmeze instrucțiuni complexe. LLM-urile multimodale au potențialul de a avea un impact asupra procesării și generării de date specifice industriei - cum ar fi seriile temporale, modelele 2D și 3D sau datele pentru viziunea automată - în același mod în care LLM-urile convenționale au afectat procesarea textului și a vorbirii.
Un subset de AI care se concentrează pe interacțiunea dintre computere și limbajul uman.
O interfață care permite oamenilor să interacționeze cu computerele folosind gesturi naturale, vorbire și alte forme de exprimare.
Un tip de algoritm de învățare automată care este modelat după structura creierului uman și este utilizat pentru a recunoaște tiparele din date.
Un proces de analiză a modificărilor tensiunii și curentului clădirilor sau mașinilor care cuprind mai multe sub-dispozitive pentru a deduce contribuția individuală a fiecărui dispozitiv din sistem.
IA fizică se referă la integrarea inteligenței artificiale în mașini - cum ar fi roboții - care își pot simți mediul și acționează în interiorul acestuia. Inspirată de ciclul senzorimotor uman, inteligența artificială fizică procesează intrările senzoriale (cum ar fi camerele 3D sau senzorii tactili), generează comenzi de control de la acestea și permite mașinilor să îndeplinească sarcini complexe adaptiv și autonom în medii fizice, 3D.
IA informată de fizică, cunoscută și sub numele de AI conștientă de fizică, se referă la o nouă clasă de metode de inteligență artificială care încorporează legile fizicii direct în procesul de instruire. Spre deosebire de abordările convenționale AI care se bazează foarte mult pe seturi de date mari pentru a învăța comportamentul, IA informată de fizică integrează constrângeri bazate pe fizică pentru a ghida învățarea. Acest lucru permite sistemelor AI să raționeze și să facă predicții chiar și atunci când datele din lumea reală sunt limitate, valorificând cunoștințele noastre existente despre modul în care funcționează lumea fizică. În loc să învețe doar din exemple, aceste modele își folosesc cunoștințele de fizică pentru a direcționa învățarea către soluții mai optime și consistente din punct de vedere fizic.
IA predictivă utilizează analiza statistică și învățarea automată pentru a identifica tiparele în date operaționale în timp real și istorice de la mașini și echipamente, permițându-i să prezică comportamente viitoare, să detecteze anomalii, să prezică defecțiuni potențiale și să recomande acțiuni de întreținere. Este utilizat pentru a îmbunătăți sănătatea și fiabilitatea activelor, pentru a reduce timpii neplanificați și pentru a sprijini luarea deciziilor mai rapide bazate pe date în cadrul operațiunilor industriale.
Utilizarea AI și a modelelor statistice pentru a prezice evenimente sau tendințe viitoare pe baza datelor istorice.
Utilizarea AI pentru a prezice când mașinile vor avea nevoie de întreținere sau reparații, pe baza datelor în timp real.
Utilizarea AI pentru a detecta defectele și pentru a se asigura că produsele îndeplinesc standardele de calitate.
Un tip de învățare automată în care agenții neinstruiți învață o strategie prin penalități și recompense ale sistemului după acțiuni efectuate.
Aplicații AI care îndeplinesc standardele etice și morale definite.
Ramura ingineriei și AI care se concentrează pe proiectarea, construcția și funcționarea roboților.
Utilizarea AI pentru a analiza și interpreta emoțiile și opiniile exprimate în text sau vorbire.
O rețea electrică care utilizează AI și alte tehnologii avansate pentru a optimiza generarea, distribuția și consumul de energie electrică.
Hardware-ul specializat, cum ar fi unitățile de procesare grafică (GPU) sau dispozitivele edge compatibile cu unități de procesare a limbajului (LPU), este o tendință emergentă în AI industrială. Aceste dispozitive oferă putere de calcul de înaltă performanță la margine, permițând procesarea în timp real a algoritmilor AI. Integrarea lor permite procesarea paralelă și performanța accelerată, rezultând o execuție mai rapidă a sarcinilor complexe AI. Această procesare locală reduce latența și dependența de resursele cloud, făcându-l crucial pentru aplicațiile sensibile la timp. Hardware-ul specializat acceptă, de asemenea, modele avansate de AI, ceea ce duce la informații îmbunătățite și performanțe îmbunătățite. Mai mult, reduce costurile prin minimizarea necesității unei infrastructuri cloud extinse și a transferului de date.
Capacitatea mașinilor de a recunoaște și interpreta vorbirea umană.
O metodă de învățare în care modelele de învățare automată sunt instruite cu seturi de date etichetate (cunoscute) pentru a prezice un rezultat.
Optimizarea fluxului de bunuri și materiale într-un lanț de aprovizionare pentru a reduce costurile și a îmbunătăți eficiența. AI este adesea folosită pentru automatizarea proceselor, detectarea ineficienței, asigurarea calității bunurilor și prognoza cererii.
Date artificiale generate de algoritmi, mai degrabă decât de evenimente din lumea reală, care sunt utilizate pentru a instrui și valida modelele de învățare automată. Calitatea datelor sintetice este critică. Determină dacă AI va produce rezultate acceptabile după antrenament.
O metodă de învățare în care modelele de învățare automată descoperă modele și grupări în date necunoscute anterior (neetichetate).
Realitatea virtuală (VR) prezintă un mediu redat digital care poate reproduce un spațiu real, poate crea o realitate alternativă sau le poate combina pe cele două. Utilizatorul poate explora spațiul virtual din limitele casei, biroului sau etajului fabricii.

